În ultimii ani, decarbonizarea a devenit un deziderat tot mai prezent în documentele europene, care consemnează termene, capacități energetice și sancțiuni precise, care redesenează treptat modul în care Europa își propune să producă energie.
Uniunea Europeană și-a propus astfel reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050.
Pentru statele membre UE, decarbonizarea nu se traduce doar prin ținte generale, ci prin calendare asumate și monitorizate de Comisia Europeană. În cazul României, aceste angajamente sunt incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care condiționează accesul la fonduri europene de implementarea unor reforme clare în sectorul energetic.
Ultimele evenimente internaționale, de la războiul din Ucraina și până la relația cu marile puteri economice ale lumii, au determinat conducerea UE să-și mai cenzureze entuziasmul…
